Republica de Moldavia
| Iste articlo ye en proceso de cambio enta la ortografía oficial de Biquipedia (la Ortografía de l'aragonés de l'Academia Aragonesa d'a Luenga). Puez aduyar a completar este proceso revisando l'articlo, fendo-ie los cambios ortograficos necesarios y sacando dimpués ista plantilla. |
| Republica de Moldavia Republica Moldova | |||||
| |||||
| Lema nacional: Limba noastră-i o comoară (La nuestra luenga ye un tresoro) | |||||
| Himno nacional: Limba Noastră (La nuestra luenga) | |||||
| Capital • Población |
Chişinău 685.900 | ||||
| Mayor ciudat | Chişinău | ||||
| Idiomas oficials | Rumano | ||||
| Forma de gubierno | Republica Maia Sandu Alexandru Munteanu | ||||
| Independencia -Calendata |
d'a Unión Sovietica 27 d'agosto de 1991 | ||||
| Superficie • Total • % augua Mugas |
Posición 139º 33.843 km² 1,4% 1.398 | ||||
| Población • Total (2019) • Densidat |
Posición 138º 2,681,735 (sin Transnistria) 93 hab/km² | ||||
| PIB (PPA) • Total (2008) • PIB per capita |
Posición 139º US$ 10.464 millons US$ 3.174 | ||||
| Moneda | Leu | ||||
| Chentilicio | Moldau/moldava[1] | ||||
| Zona horaria • en Verano |
UTC+2 UTC+3 | ||||
| Dominio d'Internet | .md | ||||
| Codigo telefonico | +373 | ||||
| Prefixo radiofonico | ERA-ERZ | ||||
| Codigo ISO | 498 / MDA / MD | ||||
| Miembro de: ONU, OSCE | |||||
| 1O gagauz y o ruso son cooficials en a rechión autonoma de Gagaucia | |||||
A Republica de Moldova u Republica de Moldavia (a vegadas dita Moldavia, en rumano Republica Moldova, en gagauz y en ruso Республика Молдова Respublika Moldova) ye un país d'Europa de l'Este sin salida a la mar, que muga con Rumanía por l'ueste y con Ucraína por l'este. Estió una d'as republicas d'a Unión Sovietica dica la suya independencia o 27 d'agosto de 1991. Estando dica a suya creyación miembro d'a Comunidat d'Estatos Independients.
A suya población ye de 4.466.706 d'habitants (2007) en una superficie de 33.843 km², con una densidat de población de 131 hab/km². A suya capital se troba en Chişinău, que ye a mas a prencipal ciudat d'o país. Moldavia se troba situata entre dos ríos, o río Dniéster, que desaugua en a mar Negra y o río Prut, un afluent d'o río Danubio.
Ye una republica, estando l'actual President d'o país Igor Dodon, y a primera ministra Maia Sandu.
Organización politico-administrativa
[editar | modificar o codigo]
A ciudat mas gran de Moldavia ye Chişinău con una población d'aprox. 695.400 personas. A segunda ciudat mas gran ye Tiraspol con 129.500 habitants, seguida de Bălți (146.900) y Bender (91.000).
Moldavia ye dividida en 32 districtos (raioane), tres municipios y dos rechions autonomas:
- Districtos (raioane):
| Nombre d'o districto | Seu d'o districto | President | Aria (km2) | Población (2014) | Densidat (2014) | Ciudaz/ lugars |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Anenii Noi | Anenii Noi | Vladimir Vâzdoagă | 892 | 78,996 | 88.6 | 45 |
| Basarabeasca | Basarabeasca | Ilie Cernăuțan | 295 | 23,012 | 78.0 | 10 |
| Briceni | Briceni | Efimia Bendulac | 814 | 70,029 | 86.0 | 39 |
| Cahul | Cahul | Avram Micinschi | 1,546 | 105,324 | 68.1 | 56 |
| Cantemir | Cantemir | Ion Balan | 870 | 52,115 | 59.9 | 51 |
| Călărași | Călărași | Ilie Rău | 753 | 64,401 | 85.5 | 54 |
| Căușeni | Căușeni | Ilie Gluh | 1,163 | 81,185 | 69.8 | 48 |
| Cimișlia | Cimișlia | Ion Veveriță | 923 | 49,299 | 53.4 | 39 |
| Criuleni | Criuleni | Vitalie Rotaru | 688 | 70,648 | 102.7 | 43 |
| Dondușeni | Dondușeni | Anastasie Pavlov | 645 | 37,856 | 58.7 | 30 |
| Drochia | Drochia | Andrei Marian | 1,000 | 74,443 | 74.4 | 40 |
| Dubăsari | Cocieri | Grigore Policinschi | 309 | 29,271 | 94.7 | 15 |
| Edineț | Edineț | Oleg Scutaru | 933 | 71,849 | 77.0 | 49 |
| Fălești | Fălești | Valeriu Muduc | 1,073 | 78,258 | 86.3 | 76 |
| Florești | Florești | Ștefan Paniș | 1,108 | 76,457 | 69.0 | 74 |
| Glodeni | Glodeni | Valeriu Țarigradschi | 754 | 51,306 | 68.0 | 35 |
| Hîncești | Hîncești | Grigore Cobzac | 1,484 | 103,784 | 69.9 | 63 |
| Ialoveni | Ialoveni | Nicolae Andronache | 783 | 93,154 | 119.0 | 34 |
| Leova | Leova | Efrosinia Grețu | 775 | 44,702 | 57.7 | 39 |
| Nisporeni | Nisporeni | Vasile Bîtcă | 630 | 53,154 | 84.4 | 39 |
| Ocnița | Ocnița | Ion Tomai | 597 | 47,425 | 79.4 | 33 |
| Orhei | Orhei | Ion Ștefârță | 1,228 | 101,502 | 82.7 | 75 |
| Rezina | Rezina | Eleonora Graur | 621 | 42,486 | 68.4 | 41 |
| Rîșcani | Rîșcani | Ion Parea | 936 | 59,226 | 63.3 | 55 |
| Sîngerei | Sîngerei | Gheorghe Meaun | 1,033 | 79,814 | 77.3 | 70 |
| Soroca | Soroca | Mircea Martîniuc | 1,043 | 77,656 | 74.5 | 68 |
| Strășeni | Strășeni | Petru Voloșciuc | 730 | 82,675 | 113.3 | 39 |
| Șoldănești | Șoldănești | Alexandru Relițchi | 598 | 36,743 | 61.4 | 33 |
| Ștefan Vodă | Ștefan Vodă | Vasile Buzu | 998 | 62,072 | 62.2 | 26 |
| Taraclia | Taraclia | Vasile Plagov | 674 | 37,357 | 55.4 | 26 |
| Telenești | Telenești | Boris Burcă | 849 | 61,144 | 72.0 | 54 |
| Ungheni | Ungheni | Iurie Toma | 1,083 | 101,064 | 93.3 | 74 |
- Municipios:
| Municipio | Alcalde | Aria (km2) | Población (2014) | Densidat (2014) | Ciudaz/ lugars |
|---|---|---|---|---|---|
| Chișinău | Ion Ceban | 563 | 662,836 | 1,177.3 | 35 |
| Bălți | Alexandr Petkov | 78 | 102,457 | 1,313.6 | 3 |
| Tighina | garra | 97 | 2 |
- Rechions autonomas:
| Nombre d'autonomía | Seu de l'autonomía | President | Aria (km2) | Población (2014) | Densidat (2014) | Ciudaz/ lugars |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Găgăuzia | Comrat | Evghenia Guțul | 1,832 | 134,535 | 73.4 | 35 |
| Stînga Nistrului | Tiraspol | garra | 4,163 | 147 |
Se veiga tamién
[editar | modificar o codigo]Vinclos externos
[editar | modificar o codigo]
Se veigan as imáchens de Commons sobre Moldavia.- (ro) Pachina web oficial d'o Gubierno d'a Republica de Moldavia.
Referencias
[editar | modificar o codigo]- ↑ (an) Diccionario aragonés-castellano-catalán. Estudio de Filología Aragonesa. Edacar num. 14. Zaragoza. Edicions Dichitals de l'Academia de l'Aragonés. ISSN 1988-8139. Octubre de 2024 (accesible vía web).
| Ex Unión de Republicas Socialistas Sovieticas (URSS) | |
| Armenia | Azerbaichán | Belarrusia | Cazaquistán | Cheorchia | Estonia | Letonia | Lituania | Moldavia | Kirguizistán | Rusia | Tachiquistán | Turkmenistán | Ucraína | Uzbekistán |
| Comunidat d'Estaus Independients (CEI) | |
| Armenia | Azerbaichán | Belarrusia | Cazaquistán | Kirguizistán | Moldavia | Rusia | Tachiquistán | Turkmenistán (asociau) | Uzbekistán |
| Estaus d'Europa |
| Abkhasia3 | Albania | Alemanya | Andorra | Armenia2 | Austria | Azerbaichán1 | Belarrusia | Belchica | Bosnia y Herzegovina | Bulgaria | Cazaquistán1 | Croacia | Cheorchia1 | Chipre2 | Chipre d'o Norte2, 3 | Chequia | Dinamarca | Eslovaquia | Eslovenia | Espanya1 | Estonia | Finlandia | Francia1 | Grecia | Hongría | Islandia | Irlanda | Italia1 | Kosovo3 | Letonia | Liechtenstein | Lituania | Luxemburgo | Macedonya d'o Norte | Malta | Moldavia | Mónegue | Montenegro | Noruega | Osetia d'o Sud3 | Países Baixos | Polonia | Portugal | Reino Uniu | Rumanía | Rusia1 | San Marino | Serbia | Suecia | Suiza | Transnistria3 | Turquía1 | Ucraína | Vaticano |
| Dependencias: Åland | Akrotiri y Dhekelia | Chibraltar | Guernési | Isla de Man | Islas Feroe | Jèrri | Svalbard |
| 1 Parti d'o suyo territorio ye difuera d'Europa. 2 Se troba en Asia, pero tien relacions historico-culturals con Europa. 3 Parcialment reconoixiu. |
